1. CE ESTE CONSILIEREA FILOSOFICĂ
Uneori nu avem nevoie ca cineva să ne spună ce să facem, ci de un loc în care să putem înțelege mai bine ce ni se întîmplă, ce gîndim, ce vrem și de ce.
Consilierea filosofică este o formă de dialog prin care putem examina împreună probleme, întrebări, alegeri și situații de viață care ne preocupă. Poate fi vorba despre o decizie dificilă, despre o relație în care se insinuează însingurarea, despre singurătatea care poate fi emoțională, dar și existențială, despre iubire, despre iertare, despre moarte și frica de moarte, despre libertate și responsabilitate, despre vinovăție și frică, despre sens și valori sau pur și simplu despre sentimentul că nu mai înțelegem foarte bine încotro merge viața noastră.
Înainte de a se refugia prin universități și prin tot felul de turnuri de fildeș, filosofia a fost un mod de viață. Și viața merita să fie trăită doar dacă era examinată.
Asta spune Socrate la proces: „O viață neexaminată nu merită să fie trăită.“ Dar Socrate nu voia să-și examineze viața de unul singur, ci împreună cu ceilalți.
Avem mereu nevoie de un celălalt care să ne oglindească propria gîndire. Examinarea vieții de unul singur este plină de capcane, și aceste capcane pot lua forma autoamăgirilor, confuziilor, negărilor, reprimărilor.
„Consilierea filosofică este tocmai acest tip de examinare cooperativă a vieții unui individ și a legăturii acesteia cu viața în general“, spune Peter B. Raabe, un filosof practician canadian.
2. CE NU ESTE CONSILIEREA FILOSOFICĂ
Consilierea filosofică nu este psihoterapie.
Consilierea filosofică nu diagnostichează, nu tratează tulburări psihice și nu își propune să înlocuiască psihoterapia, psihiatria sau alte forme de îngrijire specializată. Cum spune Lou Marinoff în „Înghite Platon, nu Prozac“, există oameni care au nevoie de dialog, nu de diagnostic.
Consilierea filosofică nu este un curs de filosofie.
Consilierul filosofic nu stă la catedră, nu ține lecții (nici măcar de viață), nu predă. El nu e profesor de filosofie, ci un partener de dialog filosofic. Clientul care ajunge într-un cabinet de consiliere filosofică nu trebuie să cunoască istoria filosofiei, nu trebuie să-i fi citit pe Kant sau pe Socrate, cu atît mai puțin pe Socrate, care nu a scris nimic. Însă filosofii și ideile și conceptele lor pot apărea în discuție atunci cînd este necesar, însă dialogul are mereu ca punct de plecare viața, nu cărțile.
Consilierea filosofică nu este coaching.
Nu facem planuri de acțiune, nu schițăm obiective pe care trebuie să le atingem. Consilierul filosofic nu-ți spune ceea ce trebuie să faci. O să știi singur/singură ce e de făcut după ce te familiarizezi cu propria gîndire și cu propria filosofie de viață. Fiecare om are o filosofie de viață, doar că cel mai adesea ea nu este conștientizată, deși ne influențează încontinuu modul în care trăim.
Consilierea filosofică nu este o fabrică de răspunsuri.
Consilierea filosofică e mai degrabă o fabrică de întrebări. Consilierul nu este magicianul care scoate din joben diverse adevăruri filosofice pe care li le oferă clienților în funcție de problemă. Mai important decît adevărurile gata fabricate este formularea unor întrebări care să facă lumină în minte și, de ce nu, în suflet. Cum spune Lydia Amir, cunoscută practiciană filosofică, putem întreba dacă există Dumnezeu, dar mult mai interesant e să întrebăm cum putem ști că Dumnezeu există.
Așadar, ceea ce urmărește filosofia în contextul consilierii nu e să pună la dispoziție un sistem de răspunsuri gata făcute sau să promoveze o anumită școală filosofică drept superioară altora. Mai degrabă, ea oferă instrumente conceptuale care permit o examinare critică a propriilor convingeri și credințe.
3. CÎND AI PUTEA APELA LA UN CONSILIER FILOSOFIC
Nu trebuie să ai o „problemă filosofică” pentru a veni la consiliere filosofică. Dacă te preocupă diferența dintre categoriile lui Aristotel și cele ale lui Kant sau problema ființei la Parmenide și Heidegger, foarte bine, dar asta nu e o problemă cu care să mergi la un consilier filosofic.
Ai putea veni la consiliere filosofică atunci cînd:
- Ai de luat o decizie importantă și te învîrți în cerc. Ai analizat toate variantele, ai vorbit cu oameni apropiați și totuși nu reușești să alegi. Poate că dificultatea nu stă în lipsa informațiilor, ci în faptul că două lucruri importante pentru tine intră în conflict.
- Nu mai ești sigur că viața pe care o trăiești este viața pe care ți-o dorești. În aparență, lucrurile pot merge bine și totuși să existe senzația că ceva nu se potrivește, că golul interior devine mult mai mare decît confortul exterior.
- Ai obținut ceea ce îți doreai și descoperi că nu te face fericit. Un succes profesional, bani, recunoaștere, o relație sau atingerea unui obiectiv pot aduce cu ele întrebarea neașteptată: „Și-acum, ce? Asta-i tot?“
- Treci printr-o despărțire sau prin pierderea unei relații importante. Dincolo de suferința pierderii, pot apărea întrebări despre iubire, atașament, identitate, singurătate și despre cine mai ești atunci cînd un celălalt dispare sub o formă sau alta.
- Te simți singur/ă, chiar dacă nu ești neapărat singur/ă. Poți avea familie, prieteni, colegi și totuși să simți că ceva esențial din experiența ta nu poate fi împărtășit. Ce fel de singurătate e atunci cînd te simți singur/ă fără să fii singur/ă? Se poate depăși o astfel de singurătate? Și, dacă nu se poate depăși, cum o putem accepta?
- Ai ajuns într-un moment de schimbare. Ai terminat o facultate, ai schimbat profesia, ai plecat dintr-un loc, copiii au plecat de acasă, te-ai pensionat sau pur și simplu o etapă a vieții tale s-a încheiat. Ceea ce urmează nu este încă limpede. Cum se poate face lumină într-o zonă de clarobscur interior?
- Există un conflict între ceea ce faci și ceea ce crezi că faci, între valorile tale și felul în care trăiești, între ceea ce simți că datorezi altora și ceea ce simți că îți datorezi ție.
- Te confrunți cu o dilemă morală. Nu pentru că nu știi ce spune regula, ci pentru că două lucruri care ți se par deopotrivă importante nu pot fi respectate în același timp.
- Îți este greu să accepți o realitate pe care nu o poți schimba. Trecerea timpului, îmbătrînirea, o pierdere, limitele proprii, alegerile pe care nu le mai poți lua înapoi. Cum putem accepta ceea ce nu putem schimba?
- Te gîndești la moarte. Nu neapărat pentru că îți dorești să mori, ci pentru că finitudinea a devenit, dintr-un motiv sau altul, important pentru tine. Ce schimbă conștiința morții în felul în care trăim?
- Te întrebi ce înseamnă pentru tine o viață bună. Nu „viața bună“ în general și nici cea pe care ceilalți cred că ar trebui s-o trăiești, ci viața pe care ai putea s-o recunoști drept a ta. Trăiești chiar viața pe care vrei tu s-o trăiești sau viața pe care vor alții s-o trăiești?
- Nu știi exact ce te frămîntă. Uneori nu avem încă o întrebare bine formulată. Avem doar o neliniște, o nemulțumire, o contradicție sau senzația că ceva trebuie regîndit. Această stare de angoasă este, în sine, un profesor bun. Consilierul filosofic îți poate arăta cum să vorbești cu această neliniște.
Poți să nu ai nici una dintre problemele de mai sus și totuși să simți nevoia de a vorbi cu cineva. Poți avea o întrebare la care vrei să te gîndești împreună cu un celălalt.
Nu orice dificultate trebuie transformată într-un diagnostic. Nu orice neliniște trebuie trimisă la plimbare. Unele întrebări merită formulate mai bine, unele întrebări merită mai multe răspunsuri.
4. CE SE ÎNTÎMPLĂ ÎNTR-O ȘEDINȚĂ
Dialogăm, vorbim, facem conversație. Însă nu este o conversație oarecare. E un dialog cu sens. Încercăm să privim cu atenție problema care te preocupă: să vedem cum o formulezi, ce presupuneri (presupoziții) se ascund în spatele ei, ce judecăți sau valori ar putea în conflict, ce alternative există și ce înseamnă pentru tine lucrurile despre care vorbești.
Uneori problema se poate schimba pe măsură ce vorbim despre ea. Putem descoperi, de exemplu, că întrebarea cu care am început nu era, de fapt, adevărata întrebare.
Consilierul filosofic nu este persoana care știe mai bine decît tine cum ar trebui să-ți trăiești viața. Rolul lui este mai curînd acela de partener de gîndire: cineva care te ajută să-ți examinezi ideile, convingerile, contradicțiile și posibilitățile din perspective pe care, singur/singură, poate că nu le-ai fi putut vedea.
„Nu vedem lucrurile așa cum sînt ele, le vedem așa cum sîntem noi.“ (We don’t see things as they are, we see them as we are.) Ceea ce este în spatele acestei celebre afirmații a lui Anaïs Nin e că există tot felul de credințe, convingeri, experiențe importante din trecut și emoții intense din prezent care acționează ca niște filtre ce ne modelează felul în care percepem realitatea.
În consiliere filosofică, aceste filtre se numesc filtre interpretative. E ceea ce spunea Epictet (Manualul, frag. 5) în urmă cu aproape 2000 de ani: „Oamenii nu sînt tulburaţi de lucruri, ci de judecăţile lor despre lucruri.“ Distanța dintre cum sînt lucrurile în realitate și cum credem noi că sînt poate fi o serioasă sursă de disconfort.
Uneori, în conversație pot apărea Platon, Seneca, Montaigne, Nietzsche, Kant, Sartre, Camus și așa mai departe. Alteori, poate să nu apară nici un filosof. Dialogul este mai important decît un citat sau altul, deși și acestea pot avea rostul lor.
Am 53 de ani.
Sînt licențiat în Filosofie (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București) și absolvent al masteratului de Consiliere filosofică al aceleiași facultăți. Mi-am scris teza de licență despre formele canonice ale singurătății, iar lucrarea de disertație a fost despre problema singurătății în Consilierea filosofică.
Observ (oarecum cu mirare) că viața m-a transformat fără voia mea într-o persoană atentă și empatică. Îmi pare bine că viața m-a adus în acest punct. După aproape 15 ani de radio, am ajuns să ascult mai mult decît vorbesc.
Sînt scriitor. Ultimul meu roman are ca temă consilierea filosofică. E singurul roman din literatura română cu această temă.
Am o relație strînsă și sănătoasă cu simțul umorului. Am lucrat 15 ani în presa satirică (Academia Cațavencu, 13, și Revista Kamikaze, 2).
Cînd vom rîde în cabinet, vom rîde de fiecare dată împreună.
Prețul unei ședințe de 60 de minute e 250 de lei.
Programări la:
WhatsApp: 0726693947
E-mail: iulian.tanase@gmail.com
Ședințele se țin fizic în București, Calea Dorobanților 133
Online: pe Zoom